Acesta, da , Episcop!

Iatǎ încǎ o impresie din Viaţa Vlǎdicǎi Ioan. Din câte îmi amintesc cǎlǎtorea cu trenul din Franţa spre Londra. Un grup de clerici – viitorul Vlǎdicǎ Nicodim, Arhiereul George Şeremetiev şi eu – l-au întâlnit pe Vlǎdica la garǎ. În acel moment, din staţie, a apǎrut un bǎtrân cu un spate ghebos, purtând sandale în picioarele goale, ducând o icoanǎ grea la piept şi având o camifalcǎ pusǎ într-o parte. Deşi nu era un „bǎtrân” (stareţ), avea înfǎţişarea unuia ca acesta, de parcǎ ar fi fost istovit de grijile vieţii. Vlǎdica ieşi din garǎ, iar un englez, un om simplu, spuse: „Acesta, da, Episcop!”

El a simţit în Vlǎdica o uimitoare tǎrie duhovniceascǎ. Trebuie spus cǎ aceeaşi impresie se potrivea atât Vlǎdicǎi Ioan cât şi tuturor episcopilor atunci când se aflǎ în bisericǎ, timp în care simţi cǎ este o zi de sǎrbǎtoare. Deşi poţi spune: „Aceasta nu este o zi de sǎrbǎtoare… este o zi obişnuitǎ: trei stihiri din Octoih, trei din Minei pe glasul zilei; fǎrǎ doxologie şi polieleu”; totuşi simţi cǎ este o zi de sǎrbǎtoare, un mare praznic, fiindcǎ Vlǎdica Ioan este acolo.

Aceasta ar trebui sǎ se potriveascǎ tuturor episcopilor, dar se pare cǎ realitatea infirmǎ acest lucru. Se potriveşte în mod vǎdit cu purtǎtorii de sfinţenie, precum Vlǎdica Ioan. Oriunde se afla, exista ceva deosebit, o luminǎ nevǎzutǎ, ceea ce noi numim har, cu toate cǎ noi nu prea înţelegem acest cuvânt.

[Din cartea “Noi minuni ale Sfântului Ioan de San Francisco”, Editura Egumeniţa, Galaţi, 2004.]

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: